Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău a găzduit, în perioada 23 – 26 noiembrie 2025, seminarul de finalizare al proiectului bilateral CCLU-MOLDOVA – „Schimbările climatice și utilizarea terenurilor în Moldova”. Evenimentul a încununat un an intens de cercetare, mobilități și cooperare moldo-germană, desfășurat în cadrul concursului național de proiecte „Măsuri de promovare a mobilității bilaterale dintre Republica Federală Germană și Republica Moldova bazate pe proiecte – ProMoMo”, prioritatea strategică „Biotehnologii și Protecția Mediului”. Proiectul, identificat prin codul 25.80013.7007.01GER, a unit expertiza Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” și a Hamburg University of Applied Sciences (HAW Hamburg) în jurul unei teme de importanță majoră: cum poate Republica Moldova să se adapteze la schimbările climatice printr-o utilizare mai inteligentă, mai sustenabilă și mai echitabilă a terenurilor.
În centrul seminarului s-a aflat nu doar prezentarea rezultatelor științifice, ci și consolidarea unui parteneriat care depășește durata formală a proiectului. Sub coordonarea reputatului Univ. Prof. Dr. (mult.) Dr. h.c. (mult.) Walter Leal, unul dintre cei mai citați cercetători la nivel mondial în domeniul dezvoltării durabile și al schimbărilor climatice, echipele din Chișinău și Hamburg au demonstrat că mobilitatea academică, terenul și datele concrete pot genera soluții cu impact direct asupra comunităților rurale, asupra micilor fermieri și asupra modului în care gestionăm resursele de pământ în fața crizelor climatice. Seminarul de la UPSC a oferit astfel un cadru coerent de diseminare, reflecție și planificare pentru viitoarele colaborări.
Proiectul CCLU-MOLDOVA a avut ca obiectiv general „identificarea metodelor de adaptare la schimbările climatice și de utilizare a terenurilor adecvate pentru Republica Moldova, prin stabilirea unei colaborări de cercetare cu mobilitate sporită pentru activități la fața locului în ambele țări partenere”. Într-un context în care agricultura, resursele de apă, demografia rurală și migrația sunt tot mai puternic influențate de variabilitatea climatică, proiectul a propus o abordare integrată: date științifice solide, dialog cu mediul rural, instrumente moderne de analiză (GIS, studii de fezabilitate, scenarii de utilizare a terenurilor) și schimb de experiență internațional.
Un element central al seminarului din 23–26 noiembrie l-a constituit prezența invitaților din instituții cu rol decizional la nivel național, fapt care a conferit evenimentului o dimensiune strategică deosebită. La lucrările seminarului au participat, în mod ierarhic, reprezentanți ai Ministerului Mediului, dl Mihail Grigoraș, directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, reprezentanți ai Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, ai Agenției pentru Silvicultură „Moldsilva”, precum și cadre didactice și cercetători de la Universitatea Tehnică a Moldovei, de la Institutul de Ecologie și Geografie, condus de dna director Daniela Burduja, și de la Universitatea de Stat din Moldova, alături de dna prorector a UPSC, Lucia Cepraga. De asemenea, la seminar a fost prezent dl dr. Peter Buschmann, șeful adjunct al misiunii Ambasadei Republicii Federale Germane în Republica Moldova, ceea ce a subliniat încă o dată caracterul bilateral și european al proiectului. Alături de aceștia, au fost activ implicați studenți și masteranzi ai Facultății de Geografie de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, care au avut ocazia să interacționeze direct cu experți, diplomați și factori de decizie, transformând seminarul într-un veritabil laborator de dialog între știință, politici publice și educație.
Echipa de la UPSC, alcătuită din dr. conf. univ. Vitalie MAMOT, director de proiect, dr. conf. univ. Elena SOCHIRCĂ, dr. conf. univ. Anatolie PUȚUNTICĂ și dr. lect. univ. Silvia SUVAC, a fost una clar interdisciplinară, reunind specialiști în geografie umană, geografie a transporturilor, GIS și utilizarea terenurilor, experți în meteorologie, climatologie, agrometeorologie și riscuri de mediu, dar și cercetători în geodemografie, didactica geografiei, geografie economică și socială, dezvoltare durabilă. Această diversitate de competențe a permis o abordare complexă a temei: de la înțelegerea dinamicii demografice și a structurilor de așezări, până la analiza impactului secetelor, a valurilor de căldură sau a fenomenelor extreme asupra terenurilor agricole.
Partea germană, HAW Hamburg a fost reprezentată de Centrul de Cercetare și Transfer pentru Dezvoltare Durabilă și Managementul Schimbărilor Climatice (Research and Transfer Centre “Sustainable Development and Climate Change Management”) și Faculty of Life Sciences. Sub coordonarea profesorului Walter Leal, echipa germană – din care au făcut parte, între alții, Dr. Franziska Wolf, managerul de proiect Sven Kannenberg și Dr. Mariia Fedoruk – a adus expertiză în cercetări comparative internaționale, politici climatice, implementarea Agendei 2030 și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, dar și o vastă experiență în organizarea de rețele și programe internaționale de cercetare.
Seminarul a avut și o dimensiune puternic educațională. Prin implicarea cadrelor didactice, a doctoranzilor și masteranzilor, discuțiile au vizat și modul în care rezultatele proiectului pot fi integrate în curricula universitară, în formarea viitorilor profesori de geografie, specialiști în mediu sau experți în planificare teritorială. Au fost încurajate proiectele de licență și master care să continue analiza schimbărilor climatice și a utilizării terenurilor, precum și ideea unor proiecte de „science outreach” și știință cetățenească, prin care elevii, studenții și comunitățile rurale să fie direct implicate în colectarea și interpretarea datelor.
În cadrul atelierului a fost prezentat instrumentul de analiză „Land Use Modelling as a Tool for Sustainability Assessment. Applications for Romania in the context of the EUROPE-LAND Project”, realizat și explicat de Gheorghe Kucsicsa, dr., și Mihaela Sima, dr., Institutul de Geografie, Academia Română. Acest instrument de modelare a utilizării terenurilor, folosit pentru evaluarea sustenabilității în diverse scenarii de dezvoltare, a fost ilustrat prin aplicații concrete pentru România, oferind un cadru comparativ valoros pentru contextul Republicii Moldova. Prezentarea a demonstrat cum modelarea spațială și scenariile de utilizare a terenurilor pot sprijini deciziile de planificare teritorială, adaptare la schimbările climatice și dezvoltare rurală durabilă, îmbogățind dialogul științific și conturând direcții comune de cercetare la nivel regional.
Concluziile seminarului arată clar că proiectul CCLU-MOLDOVA și-a atins obiectivul general: a consolidat o colaborare de cercetare moldo-germană cu mobilitate academică intensă și a creat o bază solidă de cunoștințe privind adaptarea la schimbările climatice și utilizarea durabilă a terenurilor în Republica Moldova. Rezultatele obținute în cadrul pachetelor de lucru demonstrează caracterul aplicat al proiectului: analiza particularităților utilizării terenurilor agricole, identificarea suprafețelor necultivate, formularea unor scenarii de valorificare cu valoare adăugată și elaborarea unui studiu de fezabilitate integrat pentru sudul țării.
Poate cel mai important mesaj al seminarului de finalizare este acela că proiectul nu se încheie, ci deschide noi perspective. Recomandările de politici publice formulate în cadrul CCLU-MOLDOVA oferă un reper pentru guvernanța durabilă a utilizării terenurilor, pentru extinderea agriculturii ecologice și pentru consolidarea rezilienței comunităților rurale. Ele pot sta la baza unor strategii regionale și naționale, a unor proiecte viitoare de infrastructură verde, de energie regenerabilă sau de sprijin pentru micii fermieri care doresc să facă tranziția către practici agricole prietenoase cu clima.
Seminarul de finalizare al proiectului CCLU-MOLDOVA, desfășurat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău în perioada 23–26 noiembrie 2025, a fost mai mult decât o prezentare de rezultate. A fost un moment de reconectare între cercetare și nevoile reale ale societății, între date statistice și experiențele cotidiene ale fermierilor, între hărți GIS și decizii de politică publică. Prin acest proiect, UPSC și HAW Hamburg au demonstrat că mobilitatea academică, colaborarea internațională și interdisciplinaritatea pot produce rezultate concrete, relevante și utile pentru comunități.
