Echipa de cercetare din cadrul proiectului CCLU – Moldova a participat la conferința internațională ENVIRONMENTAL PROTECTION AND CONSERVATION IN THE CONTEXT OF CURRENT CLIMATE CHANGES AND GEOPOLITICAL CHALLENGES (EUnviRO2025), ce va avea loc la Vatra Dornei, jud. Suceava, România, 9–12 octombrie 2025. Cercetările prezentate de Mamot Vitalie, Suvac Silvia și Anatolie Puțuntică au ca coautori pe Walter Leal Filho – profesor universitar, Facultatea de Științe ale Vieții, Centrul de Cercetare și Transfer „Dezvoltare Durabilă și Managementul Schimbărilor Climatice”, Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg (HAW), Germania; Departamentul de Științe ale Naturii, Universitatea Metropolitană din Manchester, Manchester, Regatul Unit; Elena Sochircă – doctor, conferențiar universitar, Facultatea de Geografie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (UPSC); Sven Kannenberg – Facultatea de Științe ale Vieții, Centrul de Cercetare și Transfer „Dezvoltare Durabilă și Managementul Schimbărilor Climatice”, Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg (HAW), Germania; Franziska Wolf – doctor, Facultatea de Științe ale Vieții, Centrul de Cercetare și Transfer „Dezvoltare Durabilă și Managementul Schimbărilor Climatice”, Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg (HAW), Germania. Titlul articolului – De la frontiera Palanca spre Chișinău: modelarea accesibilității pe drumul R30 pentru gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina.
Vizita s-a desfășurat în cadrul proiectului bilateral moldo-german ProMoMo – „Schimbări climatice și utilizarea terenurilor în Moldova”, proiect finanțat de Ministerul Federal al Educației și Cercetării din Republica Federală Germania (BMBF) și de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare din Republica Moldova, în baza contractului nr. 25.80013.7007.01GER.
Conferința abordează protecția mediului și conservarea în contextul dublu al schimbărilor climatice și al provocărilor geopolitice. Lucrarea noastră se află la intersecția acestor teme, demonstrând că infrastructura de transport și planificarea bazată pe date sunt pârghii cheie pentru reziliența teritorială. Lucrarea integrează riscuri climatice (meteo severe) în analiza timp–distanță, arătând cum evenimentele asociate schimbărilor climatice pot reduce acoperirea izocronelor și pot crea “gâturi de sticlă” în momente critice; abordează mobilitatea umanitară generată de război (provocare geopolitică) ca problemă de management al fluxurilor pe o rețea rutieră reală, cu implicații pentru siguranță, emisii și utilizarea eficientă a resurselor; propune un cadru GIS (izocrone 5–10–15–30–60–120 min; scenarii curent–aglomerat–incident; integrarea punctelor de interes și a conexiunilor M5/R2) care sprijină decizii operaționale în timp real și politici publice de adaptare/mitigare; contribuie la temele conferinței privind adaptarea la schimbările climatice, sustenabilitatea infrastructurilor, reducerea riscului de dezastru și cooperarea transfrontalieră (fluxuri dinspre Regiunea Odesa, conectivitate regională).
Cercetarea propune un cadru GIS timp–distanță pentru evaluarea performanței coridorului rutier R30 Palanca–Căușeni–Chișinău în condiții de presiune operațională generate de fluxurile de refugiați. Metodologia combină modelarea de rețea pe graful rutier, generarea de izocrone (5–10–15–30–60–120 minute) pentru scenarii de trafic (curent, aglomerat, incident), integrarea punctelor de interes (centre de triere, transport public, servicii medicale, adăposturi) și testarea conectivității cu axe complementare (M5/R2). Analiza de sensibilitate include parametri meteorologici și incidente rutiere pentru a surprinde reziliența infrastructurii.
Rezultatele evidențiază trei inele de acces dinspre Palanca și arată apariția unor „gâturi de sticlă” la intrările în Căușeni și Anenii Noi, precum și în zonele periurbane ale Chișinăului. Deși coridorul R30 susține timpi competitivi către nodurile de primire/asistență, vulnerabilitatea la acumulări locale și la evenimente meteo reclamă intervenții țintite: benzi de prioritate pentru autobuze și convoaie umanitare, parcări de așteptare etapizate, semaforizare adaptivă, rute alternative semnalizate și informare în timp real. Din perspectivă metodologică, studiul oferă un instrument replicabil pentru calibrarea capacităților și prioritizarea investițiilor pe segmente sensibile ale rețelei rutiere, cu relevanță pentru actorii publici, operatorii de transport și partenerii umanitari.
Ne bucurăm să contribuim la dezbaterea interdisciplinară pe care EUnviRO2025 o stimulează la confluența dintre protecția mediului, adaptarea la schimbările climatice și provocările geopolitice actuale.
