Cu ocazia Zilei Internaționale a Traducerii și a Zilei Limbilor Europene, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău a organizat, în data de 30 septembrie 2025, o conferință francofonă dedicată actualității mitului Babel în epoca digitală.
Moderatoarea evenimentului, conf. univ. dr. Carolina Dodu-Savca, Catedra de Filologie Romanică, a subliniat în cuvântul introductiv relevanța perenă a mitului Babel și a propus spre reflecție tema tensiunilor dintre unicitate și multiplicitate, dintre fragmentare și diversitate lingvistică și culturală, precum și problematica traducerilor, a comunicării globale și a construcției identităților în era Web. La fel, s-a insistat asupra rolului imaginilor, al imaginarului și al algoritmilor în modelarea noilor forme de interacțiune culturală și a spațiului comunicării contemporane.
Invitatul de onoare al conferinței, Prof. Jean-Jacques Wunenburger, filosof francez și specialist de renume internațional în studiul imaginarului, a prezentat o amplă analiză a funcției mitului și a imaginarului – biblic, lingvistic, politic și literar – în raport cu transformările comunicării, dialogului și percepției în era digitală. Profesorul a evidențiat legăturile profunde dintre imagini, imaginație și imaginar și principalele domenii ale cunoașterii – filosofia, artele, științele, tehnica, mass-media, politica sau sănătatea.
Jean-Jacques Wunenburger este profesor emerit de filosofie la Universitatea Jean Moulin Lyon 3, președinte al Asociației Internaționale Gaston Bachelard și al Asociației prietenilor lui Gilbert Durand, director al Centrului de cercetări internaționale asupra imaginarului (CRI2i), președinte de onoare al Centrului de Cercetări ale imaginarului „Lucian Blaga”, din cadrul IFR „B. P.-Hasdeu” al USM. Printre lucrările sale reprezentative se numără Utopia sau criza imaginarului (1979), Sacrul (1981), Rațiunea contradictorie (1985), Viața imaginilor (1995), Filosofia imaginilor (1997), Omul în epoca televiziunii (2000), Imaginarele politicului (2001), Imaginarul (2003, ed. a VI-a 2020), Imaginația creatoare (2015), Mitopolitici. Istoria imaginariilor puterii (2019) ș.a.
În calitate de invitată specială, dr. hab. Nina Corcinschi, directoarea Institutului de Filologie Română „B. P. Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova, a analizat problematica limbilor și culturilor referindu-se, între altele, la volumul colectiv Imagine, imaginar, reprezentare (Ed. Cartier, 2024), pe care l-a coordonat.
În sesiunea de întrebări și răspunsuri, studenți, masteranzi și cadre universitare au dezbătut teme de actualitate, precum relevanța mitului Babel pentru filologia contemporană, potențialul și limitele tehnologiilor digitale, rolul limbilor în construcția identităților și locul dialogului uman într-o lume dominată de algoritmi.
Conferința s-a încheiat cu un apel la reflecție asupra viitorului comunicării și traducerii, reafirmând rolul fundamental al limbilor și al imaginarului – lingvistic, literar și sociopolitic – în societatea contemporană.
__________________________________
FR: Conférence francophone « LE MYTHE DE BABEL À L’ÈRE DU WEB »
À l’occasion de la Journée internationale de la traduction et de la Journée des langues européennes, la Faculté des Langues et Littératures étrangères de l’Université pédagogique d’État « Ion Creangă » a organisé une conférence francophone consacrée à l’actualité du mythe de Babel à l’ère numérique.
La modératrice de l’événement, MCF., dr. Carolina Dodu-Savca, du Département de philologie romane, a souligné dans son propos introductif la pertinence constante du mythe de Babel et a invité à réfléchir sur les tensions entre unicité et multiplicité, fragmentation et diversité linguistique et culturelle, ainsi que sur les enjeux liés à la traduction, à la communication globale et à la construction des identités à l’ère du Web. Elle a également insisté sur le rôle des images, de l’imaginaire et des algorithmes dans la formation des nouvelles formes d’interaction culturelle et dans l’espace communicationnel contemporain.
L’invité d’honneur de la conférence, Prof. Jean-Jacques Wunenburger, philosophe français et spécialiste de renommée internationale de l’imaginaire, a présenté une analyse approfondie de la fonction du mythe et de l’imaginaire – biblique, linguistique, politique et littéraire – dans le contexte des transformations de la communication, du dialogue et de la perception à l’ère numérique. Le professeur a mis en évidence les liens profonds entre images, imagination et imaginaire et les principaux domaines du savoir – philosophie, arts, sciences, techniques, médias, politique et santé.
Jean-Jacques Wunenburger est professeur émérite de philosophie à l’Université Jean Moulin Lyon 3, président de l’Association internationale Gaston Bachelard et de l’Association des amis de Gilbert Durand, directeur du Centre de recherches internationales sur l’imaginaire (CRI2i), président d’honneur du Centre de recherches de l’imaginaire « Lucian Blaga » de l’IFR « B. P.-Hasdeu » de l’Université d’État de Moldavie. Parmi ses ouvrages majeurs figurent L’utopie ou la crise de l’imaginaire (1979), Le Sacré (1981), La Raison contradictoire (1985), La Vie des images (1995), Philosophie des images (1997), L’Homme à l’âge de la télévision (2000), Imaginaires du politique (2001), Imaginaires et rationalité des médecines alternatives (2006), Mytho-politiques : histoire des imaginaires du pouvoir (2019), entre autres.
En qualité d’invitée spéciale, dr. hab. Nina Corcinschi, directrice de l’Institut de philologie roumaine « B. P. Hasdeu » de l’Université d’État de Moldavie, a analysé les questions liées aux langues et aux cultures en se référant notamment à l’ouvrage collectif Imagine, imaginar, reprezentare (Éd. Cartier, 2024), qu’elle a coordonné.
Lors de la séance de questions-réponses, étudiant.e.s, masterant.e.s et enseignantes ont débattu de thèmes d’actualité, tels que la pertinence du mythe de Babel pour la philologie contemporaine, le potentiel et les limites des technologies numériques, le rôle des langues dans la construction des identités et la place du dialogue humain dans un monde dominé par les algorithmes.
La conférence s’est clôturée par un appel à la réflexion sur l’avenir de la communication et de la traduction, réaffirmant le rôle fondamental des langues et de l’imaginaire – linguistique, littéraire et sociopolitique – dans la société contemporaine.
