Orice forum științific implică dezbateri asupra unei problematici sau a unor seturi de probleme ce afectează sistemul și procesul de învățământ/educațional.
Astfel, în cadrul ședinței plenare și în secțiile Conferinței științifice naționale cu participare internațională „Educație în contextul provocărilor societale: paradigme, inovații, transfer tehnologic”, organizată de Institutul de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” la 17 noiembrie 2023, la Chișinău și desfășurată cu prezență fizică a 120 de participanți: cercetători, cafre științifico-didactice universitare, cadre didactice, doctoranzi. Au fost identificate discursuri și tematici științifico-didactice, axiologice, culturale etc. ce evocă demersuri paradigmatice și de politică educațională.
Acestea, la rândul lor, au fost vizualizate online de cei peste 289 de participanți în contextul de universalizare și de particularizare a calității educației ce tinde spre evoluția tehnologiilor inovative și informaționale.
În discursurile lor, în cadrul dezbaterilor în cele patru secțiuni Calitatea și eficiență în procesul de învățare, Profesionalizarea cadrelor didactice: provocări și paradigme, Asistență psihologică în educație, Educația nonformală/extrașcolară, participanții au reiterat ideea că în condițiile economiei de piață este resimțită necesitatea pregătirii și educării specialiștilor competitivi, cu un nivel înalt de independență, flexibilitate a gândirii, de activitate și experiență reflectivă. Această misiune le revine cadrelor didactice prin demersuri coerente și rezonabile de profesionalizare avansată la nivelul de metaformare cu ascensiuni spre competențe și valori profesionale transversale. Dezideratele acestea sunt vizualizate în standardele de competență prevăzute în documentele europene ca principii de învățare pe întreg parcursul vieții – „lifelong learning (LLL)”, de învățare prin imersiune – „deep learning (DL)”, de educație multiculturală, de educație a persoanei libere într-un stat liber.
Reînnoirea conținutului învățării se bazează pe anumite principii psihopedagogice, și anume: axarea demersului didactic pe elevocentrism, pe tehnologii inovative STEM și STE(A)M, pe comunicarea educațională, pe caracterul formativ-educativ, pe umanizarea educației, pe relevanța socioculturală, pe dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități nonformale/extrașcolare cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita școlară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale și corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale etc.
Paradigmele educaționale, marcate de tendința Uniunii Europene de a fi dezvoltat Spațiul Unic European al Educației, oferă posibilități reale de renovare a formării inițiale și continue prin reconceptualizarea, remodelarea, reevaluarea critică a componentelor curriculare ale disciplinelor școlare, deci prin reconfigurarea învățării și prin asigurarea psihologică a acesteia.
Textele discursurilor sunt publicate în volumul materialelor conferinței, în format editorial depus la Biblioteca UPSC și în format PDF plasat pe site-ul UPSC.
În cadrul conferinței, s-au desfășurat și două evenimente educativ-culturale, și anume: Lansarea numărului aniversar al Revistei științifice de pedagogie și psihologie „Univers Pedagogic” (2003-2023) și prezentarea monografiei dlui dr.hab., prof.univ. Victor Țvircun „Educația – valoare generatoare de valori”, editată la Tipografia „Totex-Lux” din Chișinău, 2023, și realizată în cadrul proiectului de cercetare „Fundamentarea paradigmei de profesionalizare a cadrelor didactice în contextul provocărilor societale, cifrul 2080009.0807.45”.
Conferința a fost organizată în parteneriat cu: Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova; Agenția Națională de Cercetare și Dezvoltare; Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, România; Universitatea din Oradea, România; Universitatea Pedagogică Națională „C.D.Ușinski”, Ukraina; Universitateade Stat „M. Dragomanov”, Ukraina; Universitatea Pedagogică din Krakovia, Polonia.
În ședința de totalizare a discursurilor prezentate în plenara și în secțiunile conferinței, participanții au examinat și au adoptat textul rezoluției respective.
